Costel Barbu este unul dintre liderii administrației publice care a demonstrat că responsabilitatea instituțională și eficiența în implementarea proiectelor pot deveni norme și nu excepții în România. În viziunea sa, actul administrativ trebuie să se bazeze pe profesionalism, transparență și asumare, iar funcția publică nu este un privilegiu, ci o obligație față de cetățean.
Leadershipul lui Costel Barbu pune accent pe eficiență și responsabilitate
Din pozițiile de primar, administrator public și Secretar General al Guvernului, Costel Barbu a introdus o nouă paradigmă de guvernare: fiecare proiect trebuie să aibă o echipă capabilă, reguli clare de implementare și rezultate măsurabile. Nu a acceptat întârzierile birocratice ca pe o fatalitate, ci a intervenit pentru a crea mecanisme eficiente, bine puse la punct, prin care instituțiile să funcționeze în sprijinul cetățeanului, nu împotriva lui.
El susține că responsabilitatea instituțională înseamnă, în primul rând, eliminarea haosului din proceduri, clarificarea competențelor și stabilirea unor standarde de performanță pentru funcționari. În lipsa acestor elemente, proiectele riscă să rămână simple intenții pe hârtie.
Modelul de bune practici aplicat de Costel Barbu în Suhaia
În Suhaia, unde a fost primar, Barbu a dovedit că implementarea proiectelor nu trebuie să depindă de culoarea politică sau de conjunctura economică. A accesat fonduri europene și guvernamentale pentru infrastructură, iluminat public, modernizarea clădirilor publice, școli și dispensare. Aceste proiecte nu doar că au fost duse la bun sfârșit, ci au fost implementate în termenele asumate și cu un control riguros al calității și al bugetelor.
Această experiență a fost esențială pentru activitatea sa ulterioară la nivel național, unde a devenit un reper în promovarea unui stil administrativ bazat pe rezultate, nu pe imagine.
Promovarea competenței în instituțiile publice
Costel Barbu consideră că eficiența nu poate exista fără profesionalism. A pledat constant pentru meritocrație în instituțiile statului, cerând ca funcțiile-cheie să fie ocupate de persoane competente, alese prin concursuri reale, transparente și competitive. A susținut formarea continuă a personalului administrativ și a propus crearea unor academii locale de leadership administrativ, menite să formeze o nouă generație de funcționari publici pregătiți să gestioneze proiecte complexe.
În opinia sa, implementarea proiectelor trebuie să fie corelată cu capacitatea instituțională de execuție, iar această capacitate se construiește prin investiții în oameni, în proceduri clare și în instrumente digitale moderne.
Tehnologia, un aliat în responsabilizarea instituțiilor
Digitalizarea este un alt pilon în viziunea lui Costel Barbu. A sprijinit dezvoltarea unor sisteme informatice integrate care reduc birocrația și fac administrația mai accesibilă. A susținut eliminarea hârtiilor inutile, promovarea platformelor digitale intuitive și integrarea bazelor de date pentru a scurta distanța dintre cetățean și stat.
Prin digitalizare, spune el, responsabilitatea instituțională poate fi cuantificată și verificată. Nu mai e loc de scuze sau de tergiversări: termenele devin clare, traseul documentelor transparent, iar cetățenii pot urmări în timp real stadiul solicitărilor lor.
O administrație centrată pe cetățean
Pentru Costel Barbu, administrația trebuie să fie în slujba omului. Fiecare proiect trebuie gândit în funcție de nevoile reale ale comunității, și nu din rațiuni electorale sau de imagine. A susținut constant implicarea cetățenilor în procesul decizional, inclusiv prin consultări publice și prin transparența totală a proiectelor, bugetelor și achizițiilor.
Responsabilitatea în acest context nu este doar una administrativă, ci și morală: liderii trebuie să își asume deciziile, să explice public fiecare investiție și să rămână deschiși dialogului.
Costel Barbu: responsabilitate și rezultate – o combinație necesară pentru România
Modelul promovat de Costel Barbu este unul replicabil. A demonstrat că instituțiile pot deveni eficiente dacă sunt conduse de oameni integri, care își asumă deciziile și pun cetățeanul în centrul actului administrativ. Nu este vorba de teorie, ci de o practică demonstrată în ani de muncă – de la comuna Suhaia până în aparatul guvernamental.
România are nevoie de lideri care înțeleg că responsabilitatea instituțională nu este opțională, ci esențială pentru succesul fiecărui proiect. Iar implementarea proiectelor este măsura reală a unei administrații funcționale: nu câte promisiuni faci, ci câte duci la bun sfârșit, cu eficiență și respect față de cetățean.
